Exemple de senzatii vizuale

Exemple de senzatii vizuale

Fluxul Luminos este reglat automat prin acţiunea involontairement (reflexă) a irisului. Definitie: senzatia este cunosterea unei insusiri seprate a unui obiect sau FENOMEN, in momentul cand acesta actioneaza asupra unui organe zenzorial. DIN Punct de vedere ANATOMIC, ochiul Este, după cum se ştie, un orgue deosebit de Complex, Servind la transformarea imaginilor geometrice ALE corpurilor în senzaţii vizuale. El distinge: senzatii extraceptive: vizuale, auditive, gustative, olfactive si cutanate; senzatii introceptive, adica cele organice: de foame, Sete si sexuale; senzatii proprioceptive, cele kinestezice (de miscare). Cand stimulii sunt puternici, sensibilitatea SCADE si, invers, cand sunt Slabi, sensibilitatea Creste. Weber este cel care va generaliza aceasta lege si pentru Alte catégorii de senzatii. La Lumină prea intensă, irisul ISI măreşte pupila, Penru a proteja rétine, iar la Lumină prea slabă, irisul ISI măreşte pupila pentru a märi iluminarea imaginilor de PE retină. Cecitatea cromatica apare mai des la Barbati (en proportie de 3-4%) si mai rar la femei (0,5%). Contrastul succesiv reprezinta cresterea sensibilitatii la stimulul prezent, ca urmare a actiunii indelungate a altui stimul de aceeasi modalitate senzoriala, Dar diferita ca intensitate sau calitate. Astfel, El postuleaza existenta unei relatii constante intre intensitatea initiala a stimulului si CEA Nou adaugata, sau scazuta. Fenomenul consta in pierderea culorii obiectelor Care Devin cenusii in conditiile trecerii de la vederea fotopica la CEA scotopica sau invers. Ochiul hipermétrop este mai “turtit” destept ochiul normal, astfel încât focarul său se află în spatele retinei.

ADAPTAREA este mecanismul de Optimizare a fenomenului receptiei, fiind exploatata sau valorificata la maximum in publicitate sau reclama. Partea Sensibila la sunete este constituita DIN melcul membranos aflat in interiorul melcului Osos al urechii interne. Senzatia porneste de la un anumit astuce de stimul, acestia sunt forme de Energie Care afecteaza CEEA CE simtim si facem, Cu organele senzoriale (ochii, uréchile, miinile etc. Cand sunetele produse Impreuna production o impresie placuta, vorbim de “consanta”, CIND, INSA, impresia e neplacuta, atunci avem “disonanta”. In mod experimental se poate démonstra fenomenul astfel: PE un utérine heterocronic se proiecteaza o Lumina Alba cu intensitate variabila pana la Aparenta egalizare a luminozitatii fiecarei radiatii.